Official Ubuntu circle with wordmark. Replace ...
Image via Wikipedia

Cautand pentru a mia oara acel inlocuitor de Windows, acea salvare care ne scoate din plictiseala de zi cu zi a ferestrelor si aduce ceva nou m-am orientat inca o data spre Ubuntu. De mentionat aici este ca ma refer exclusiv la sisteme de operare pentru netbook-uri si laptop-uri, cele de tip desktop fiind cel putin in cazul meu mult prea dependente de Windows. Ubuntu este singurul sistem de operare bazat pe Linux care poate fi considerat un adevarat concurent cu produsul Microsoft. Iar in aceasta calitate reprezenta pentru mine ultima speranta. Spun ultima deoarece impresia mea subiectiva este ca nici un alt sistem linux nu are in spate o comunitate atat de vasta si activa si nici un alt sistem linux nu suporta atatea aplicatii si nici nu este atat de usor de folosit. Iar despre lucruri precum Android OS pe netbook nici nu are rost sa discutam.

Mai folosisem Ubuntu pe sisteme desktop cand el era pe la versiunea 7 si imi placuse inca de atunci desi nu l-am utilizat pe o perioada prea lunga. Oricum, eram foarte entuziasmat si curios sa vad toate schimbarile petrecute caci stiam ca sunt multe. De altfel interesul mi-a fost reaprins de un articol al unor colegi de breasla care laudau noua versiune pentru netbook-uri 10.10 Maverick Meerkat.

Instalarea s-a dovedit a dura mult mai mult si a fi mult mai dificila decat m-am asteptat dar asta s-a datorat in (mare ) parte propriei mele incapatanari de a nu folosi soft-ul recomandat de Canonical pentru a arde imaginea pe stick-ul USB. Asa ca instalarea s-a desfasurat in pasi. Primul a fost sa instalez Lucid Lynx ( 10.04 -versiunea curenta de Ubuntu) apoi sa upgradez la 10.10. Inca de la 10.04 instaland versiunea speciala pentru netbook-uri am fost intampinat de o interfata cunoscuta si din pacate deloc indragita de mine: cea pe care o are si Jolicloud ( un alt sistem de operare bazat pe Ubuntu special pentru netbook-uri. Am scris despre el aici. ) Dar spre deosebire de verisorul Joli, aceasta versiune a interfetei avea probleme  cu resursele reactionand greu si grosier la comenzi stresand Intel GMA-ul si Atom-ul meu care in alte circumstante se manifesta admirabil. Si nici nu imi oferea posibilitatea aranjarii documentelor si aplicatiilor pe desktop dupa tiparul meu ciudat dar indispensabil. Am considerat asta ca fiind doar o problema de moment care in mod sigur va disparea odata cu upgrade-ul la Meerkat (10.10beta).

Dupa un upgrade care in mod antitetic a fost direct, simplu si a durat foarte putin m-am trezit fata in fata cu noua interfata de la deja (de catre mine) supra-estimatul si supra-asteptatul beta. In ciuda unor imbunatatiri de design, performantele noii versiuni erau mult mai scazute chiar si decat ale celei anterioare ca sa nu mai compar cu Jolicloud sau Doamne fereste ..Windows. Dupa aproximativ jumatate de ora in care m-am chinuit sa fac interfata sa raspunda macar acceptabil la comenzi si sa-mi organizez un pic aplicatiile am renuntat si la aceasta versiune de Ubuntu care din pacate parea mult mai apropiata de o versiune alpha interna decat orice altceva. Dar nu am renuntat la visul de a inlocui Windows-ul cu ceva si inca aveam sperante pentru Ubuntu.

Urmatorul pas a fost revenirea la 10.04, ma saturasem de beta-uri, dar versiunea de desktop: fara interfete specializate si fara organizari de aplicatii care teoretic te ajuta dar practic reprezinta o provocare in sine incercarea de a scapa de ele. Ubuntu desktop, clasic, direct, stabil si relativ simplu de folosit, asta am vrut asta am primit.

Spre fericirea si, intr-o oarecare masura, surprinderea mea instalarea a fost rapida si totul a mers bine. Am facut rapid rost de aplicatiile necesare pentru a avea functionalitate comparabila cu cea de pe Windows. Am aranjat totul cum trebuie. Ba mai mult, am ramas foarte impresionat de faptul ca internetul 3G de la Vodafone a mers direct. Experientele mele anterioare in acest domeniu pe linux aveau de obicei finaluri frustrante si dezamagitoare. Parea totul bine si eram nerabdator sa vad ce parere am dupa ce folosesc sistemul o perioada mai lunga de timp. Eram fericit pana cand m-am decis sa verific o mica posibilitate….

Pe vremea cand site-ul nostru era doar un hobby scris in engleza, colegul nostru Illuminatus scrisese in alte parti despre o problema ce iesise la iveala cu unele sisteme de operare, in special Ubuntu si Mac OSX. Datorita unei combinatii de setari in modul de rulare al hard disk-ului concepute pentru a conserva energie in cadrul aparatelor care ruleaza pe baterii, hard disk-urile se uzau mult mai repede. La momentul respectiv aceasta problema a primit destula atentie, uneori nu in modul cel mai potrivit ( ma refer la multe articole atunci care prevesteau o apocalipsa iminenta in lumea laptop-urilor si/sau a acestor doua sisteme de operare).

Modul in care se poate observa aceasta problema este in numarul de “cicluri de incarcare”sau Load Cycle Count in engleza. Un hard disk suporta un numar limitat de cicluri de-a lungul vietii lui, iar numarul de cicluri utilizate reprezinta un indice mai mult sau mai putin exact in calcularea duratei de timp pana cand hard disk-ul va trebui inlocuit. Problema este ca pe aceste sisteme de operare datorita unor setari menita sa ajute la conservarea energiei ( de exemplul timpul dupa care un hard disk se opreste cand nu e folosit) acest numar de cicluri creste foarte repede. O cifra aproximativa dar destul de corecta ar fi 17 cicluri pe ora. Cu atat ar trebui sa creasca acest numar intr-un regim normal, pe baterie. Dar pe Ubuntu si in unele cazuri pe OSX aceste numar creste cu 50 sau 80 sau chiar 150 de cicluri pe ora. Cele mai multe hard disk-uri suporta undeva in jur de 600.000 de cicluri – echivalentul a aproximativ 4 ani de utilizare. Desigur depasirea acestui numar nu inseamna ca hard disk-ul dumneavoastra va exploda dar inseamna ca de aici incolo aveti sanse sa apara probleme. Ar mai fi de mentionat ca asta se intampla numai pe laptop-uri si netbook-uri cat sunt pe baterie. In cazul meu daca netbook-ul era conectat la cablul de priza rata de crestere era una normala. Dar evident ca nu as putea tine aparatul conectat mereu la curent din motive evidente dar si pentru ca asta ar dauna destul de mult acumulatorilor.

Deci iata-ma obligat a alege intre hard disk si baterie doar pentru a rula un sistem de operare care desi atragator nu ofera aceeasi  functionalitate ca Windows-ul, iar atunci cand o face reuseste de multe ori sa o faca in cel mai urat mod posibil. ( Iar pentru cei dintre voi care vor sari sa spuna ca sunt snob sau ca design-ul nu conteaza am sa va rog sa scoateti iPhone-ul sau iPod-ul din buzunar sa va uitati atenti la el si sa va reexaminati argumentele). Si inca un lucru: pentru problema reala si destul de grava enuntata mai sus exista teoretic rezolvari sub forma de Laptop Tools, pachet pe care l-am instalat primul si/sau editarea acelor cateva fisiere care se refera la regimul de consum al sistemului. Am incercat ambele variante dar iata ca oamenii sunt diferiti, sistemele sunt diferite iar norocul nu este mereu de partea utilizatorilor si problemele raman.

In concluzie, fortat sa aleg intre baterie si hard disk, le-am ales pe amandoua si m-am intors, nu fericit cum ati crede ci dezamagit pentru a nu se stie cata oara la Windows. Melodramatic? Un pic, dar rezoneaza bine cu toti pasionatii si toti cei care in anumite dimineti se trezesc cu nevoia de schimbare.