Am petrecut cateva zile prin Media Galaxy. Scopul erau inlocuirea unui televizor ce isi depasise vremea cu unul nou, modern si care sa nu fie schimbat peste 2-3 ani de zile.
Bineinteles, una din primele tinte a fost Samsung. Fara sa fiu un fan inrait, Samsung-ul a fost primul datorita gamei largi de oferte, reclama de la televizoarele curbate etc.

Ajuns la fata locului si uitandu-ma la fiecare ecran in parte mi-am dat seama ca nu e usor de ales dar ca nici nu sunt multe optiuni. La Samsung cel putin din aproximativ 20 de modele, doar 2 mi-au placut. Intai am analizat calitatea imaginii, design-ul, optiunile si echiparea si mai tarziu m-am uitat la pret. Asta nu inseamna ca pretul nu conta. Din contra. Dar am zis sa nu pornesc cu un handicap ci sa fiu cat mai clar asupra optiunilor.

Am parcurs apoi Sony, Panasonic, Philips si LG. Am trecut si pe langa cateva Sharp-uri dar calitatea acelor modele era ff slaba.

Despre LG, eu nu aveam o parere prea buna pana acum 1-2 ani. In ultima perioada insa am vazut pe la prieteni/familie etc diverse modele la preturi rezonabile care impresionau la capitolul calitate. Mai mult, din research-ul facut am vazut si ca LG-ul transmitea destule update-uri care rezolvau problemele semnalate de clienti ceea ce arata un real interes fata de client si DUPA momentul achizitionarii.
Panasonic era un brand preferat de mine, Sony am ramas tot timpul cu impresia ca sunt scumpe si Philips…stiam mai mult de becuri decat tv-uri.

Surpriza cea mai mare este ca la finalul turului, am ramas clar catre LG, Philips si Sony. Panasonic-ul avea un singur model placut mie dar nu era din gama 2014 si nu beneficia de garantia de 5 ani.

Rezumat-ul: Sony-urile aratau foarte bine ca design. Pe partea de “Smart TV” cred ca erau cele mai slabe. Iar calitatea imaginii erau foarte buna. Pretul mediu sau ridicat.
LG-ul nu avea prea multe modele expuse dar unul mi-a atras atentia.
Philips-ul insa a creat cea mai mare surpriza: Modele ca design ok, subtire ca majoritatea, calitatea imaginii f placuta si, surpriza, multe modele UHD la preturi pamantene zic eu.

Desi cred ca toti scriau pe undeva de 4K, nici unul nu era cu adevarat 4K. Erau UHD care inseamna o rezolutie de (3840 x 2160). Un fel de 3.8K.

In orice caz, mai jos gasiti link-urile catre cate un model de la fiecare brand. Mentionez ca LG-ul prezentat la showroom avea mici probleme dar care au fost rectificate la un update.
De asemenea, la ora acestui articol, Philips-ul are un singur comentariu scris si nu chiar de bine (probleme la conectare retea) – si aici a aparut un update intre timp deci este f posibil sa nu mai existe astfel de situatii neplacute.

Mentiune: Varful de Gama pe Full-HD de la Philips la 48″, adica 48PFS8209.
LG: Un 49″, UHD, 3D, adica 49UB850V.
Am gasit cel mai bun televizor (pt mine) : 42PUS7809 Un 42″ UHD, 3D cu Ambilight (adica niste led-uri pe spatele ecranului care lumineaza peretele in functie de continutul afisat) care beneficiaza si de 5 ani garantie!
Se gaseste si in varianta mai mare de 49″ prin modelul 49PUS7809.

Bineinteles, nu este televizorul perfect. Este mai bun decat alte Samsung-uri si chiar LG-uri datorita procesorului de imagine pe care il are. Dar nu este chiar “future-proof”. Mai exact nu are HDMI 2.0 si nici decodare pentru continut 4K la 60Hz. Doar la 30Hz. Asta ce inseamna? Ca la un moment dat in viitor, poate 2 ani, poate 4, poate 6 nimeni nu stie, cand o sa se gaseasca mult continut 4K imaginea redata nu va fi perfecta. Cel mai probabil in secventele de miscare se vor vedea niste dungi orizontale care, cu timpul cred ca deranjeaza.
Dar pe moment, continut 4K e aprope inexistent. Niste trailere, niste filme (mult mai putine decat cele 3D) si un serial poate. Cat de repede vor creste nimeni nu poate spune.
Cat de importante sunt diferentele intre Full HD si UHD? Din nou depinde: De dimensiunea ecranului si de distanta.
Daca stati aproape de TV si/sau daca acesta este f mare (ma gandesc la 60″ si in sus) atunci e posibil ca imaginea sa fie perceputa mai bine pe un UHD). Dar pentru apartamentele din blocurile noastre comuniste un televizor 42″-49″ este ultra suficient si putini vor face distinctia intre un film 4K si unul Full HD.
Aici deja intervin mai multe aspecte: procesorul de imagine, conexiunile, procesorul in sine, frecventa monitorului etc. Mai bine un Full HD cu 600Hz decat un UHD cu 200Hz (am vazut la Samsung).

Succes!

ps. blackfriday pt carduri de memorie Hama
Si o placa video decenta pentru calculator eventual conectat la televizorul de mai sus: un MSi R7 260X 2GB